-inundaţii maritime de coastă: inundaţiile de coastă pot apărea ca urmare a mareelor sau ca inundaţii fulger . În timpul uragane sau furtunilor presiunea atmosferică normală şi joasă provoaca nivelul mărilor să se ridice in sus. Aceasta ridicare combinata cu valurile marii combinatie provoaca inundaţii pe scară largă din zonele joase de coastă.
-inundatiile fulger (viituri) :viiturile (inundaţiile fulger) apar in timpul sau dupa furtuni intense cu caderi mari de cantităţi de ploaie într-o perioadă scurtă. Viiturile apar fara avertisment sau doar cu puţin timp inainte şi pot duce la inundari mari în doar câteva minute. Efectele acestor averse de ploaie sunt agravate atunci când terenul nu poate absorbi caderile recente de apă .
-poduri de gheaţă: iarna in anotimpul rece , bucati de gheaţă se pot forma pe suprafata râurilor care au debite ceva mai mici decât cele normale. Cand vremea se încălzeşte şi creşterea debitul de apă, acest debit de apa impinge gheaţa la vale ca niste uriase dale. Atunci când aceste plăcide ghiata se aduna in locuri cu obstacole se formează un baraj care acumuleaza apa şi provoaca inundaţiir în amonte de baraj iar ruperea barajelor de ghiata provoaca inundatii in aval.
-cedarea unui baraj : ruperea/prabusirea/colapsarea barajelor genereaza cele mai grave inundaţii. Ruperea unui baraj este de obicei rezultatul neglijarii in exploatare, a unui proiect/design slab, a unui alt eveniment eveniment major(de ex un cutremur) care poate genera avarii structurale majore. Atunci când un baraj cedeaza, o mare cantitate de apă, imensa/gigantica, se scurge brusc in aval, distrugand totul în calea sa.
