Cutremurele si gazele !!!

    Pare paradoxal dar pagubele cele mai mari din timpul unui cutremur nu le produce seismul in sine, ci efectele colaterale.
    Prima cauza de producere de pagube din cauze colaterale este data de existenta in cladiri de retele de gazele naturale si existenta de gazele imbuteliate! Pagubele cele mai mari sunt produse de  exploziile si incendiile care urmeaza dupa socul seismic, fiind cauzate in principal de retelele de distributie cu gazele naturale (gazele sunt periculoase mai ales in spatii inchise)!!!
    A doua mare cauza a producerii de pagube in timpul unui seism este data de raportul dintre greutatea superioara (acoperis, mansarda, etaje superioare,etc) a unei cladiri raportata la greutatea ei inferioara (etaje inferioare, fundatii, etc). Un raport supraunitar poate duce la pagube catastrofale. Se pot genera oscilatii ale cladirii diferite de oscilatiile seismice, amplificate si  uneori intrate in rezonanta cu consecinte nefaste. Cand exista greutati mari in partea superioara a unei cladiri (ex. cladiri de lemn cu acoperis greu de tigle, etc) si rezistente medii pe ansamblul cladiri ne putem astepta la rezultate catastrofale.

Tipuri de şocuri ce ne pot afecta lumea noastra

Socuri datorate pandemiilor. Natură viitoarei pandemii este imposibil de prevăzut exact, ca şi data când va lovi, foarte probabil vom avea o nouă tulpină care se transmite foarte uşor, dar pentru care populaţia nu are anticorpi. Extrapolată la scară mondială, va produce peste 10 milioane de victime, iar pagubele estimate ar fi de mii de miliarde de dolari.

Socuri datorate crizelor financiare. Actuala criză financiară a demonstrat că o rupere a echilibrelor poate fi produsă si din cauze interne ale sistemului bancar. Cauze care pot duce la recesiune şi şomaj sunt: încetarea de plăţi a statelor, panica bancară, bulele financiare, crizele valutare, mecanisme de limitare a pierderilor, lichidari rapid de conturi...

Socuri datorate atacurilor cibernetice. Este posibil ca doar un singur atac informatic să provoace pagube mari, dar nu trebuie exclus scenariul în care un făptuitor capabil şi hotărât lansează atacuri în serie, care să întrerupă comunicarea. Internetul este foarte sensibil: daca doar 5% din hub-urile importante de informaţie vor fi compromise, reacţia în lanţ este de natură să fragmenteze internetul în “insule” de maximum 100-1000 de computere. In cazul reţelele critice, cum sunt cele prin care se fac tranzacţiile bancare, militare, de securitate, industriale, singura cale de-a fi compromise este din interior  pentru ca au protocoale şi echipamente speciale şi nu sunt conectate la internet (sa nu uitam ca traficul de "internet" este de 10 ori mai mic decat cel de date).

 Socuri datorate furtunilor geomagnetice. Erupţiile solare de plasmă şi de unde electromagnetice nu sunt deloc o noutate şi au o frecvenţă de aproximativ 11 ani. Noutatea este numărul mare al sateliţilor cu funcţiuni critice care ar putea fi afectaţi şi întinderea reţelelor de transport al electricităţii, care ajung să funcţioneze ca nişte antene pentru curenţii geomagnetici induşi.Acum peste 100 de ani (in 1859) o erupţie solara a întrerupt comunicaţiile telegrafice şi reţelele de electricitate. Daca pagubele au fost(in 1859) minore, azi ar fi monstruoase ...

Mentalitatea supravietuirii !

            Atitudinea mentală optimistă, voinţa de a scăpa, gândirea clară şi adecvată sunt cei mai importanţi factori (peste 90%) pentru supravieţuire şi salvare. Din cauza atitudinii mentale diferite - unii scapă şi alţii nu. Atitudinea este mai importantă decât trecutul sau împrejurările, decât educaţia sau banii, decât nereuşitele sau succesele vechi, decât opiniile sau faptele altora. În fiecare moment al vieţii putem decide şi alege o nouă atitudine. Nu putem schimba nici lipsurile din trecut, nici inevitabilul din prezent, dar putem să ne schimbăm atitudinea.

            Atitudinea necesara supravieţuirii conţine: prevedere, pregătire, sânge rece, voinţă, hotărâre, întrajutorare, dezinteres material. La unii oameni voinţa de a trăi este mai puternică decât la alţii, dar ea poate fi întărită prin invaţare si instruire . Nu exista noroc, nu te baza pe minuni şi nu te speria de umbre. Dumnezeu îl ajută doar pe cel pregătit. Informează-te, învaţă, totdeuna judecă cu mintea ta şi nu lua de bune judecăţile altora.

            Nu renunţa niciodată sa mai faci înca o încercare. Acceptă cât mai curând situaţia în care te afli, apoi concentreazate pe solutii de iesire sau supravietuire. Cei ce refuză să accepte de multe ori  îşi pot grăbi moartea! Întotdeauna mai există încă un lucru pe care l-ai putea face.Te poţi salva şi poţi trăi sau poţi să pierzi şi să mori. Disperarea totală care urmează după şocul iniţial poate fi depăşită cu ajutorul instinctului de conservare, chiar dacă rămâi încă total dezorientat şi speriat.
            La apariţia unui pericol apare blocajul mental. Scapa de el prin relaxare! Controlează-ţi panica! Concentrează-te asupra ritmului respiraţiei, respiră profund şi rar. Pulsul se va linişti şi vei putea să faci ceea ce trebuie. Pentru supravieţuire este decisiv să respiri adânc şi să te hotărăşti să faci absolut totul pentru a învinge condiţiile potrivnice, indiferent de preţ sau de efort.

            Rugăciunea este o metodă eficientă de auto-capacitare, de întărire mentală, îndelung verificată de mulţi oameni. Preocuparea conştientă în acest sens ne apropie de Dumnezeu. Când ajungi să alegi între renunţare şi sinucidere, mai bine roagă-te lui Dumnezeu. Orice rugăciune este bună, de la "Tatăl nostru" până la "Doamne, ajută-mă să scap de aici...". Cântă, numără, recită ... Ritmul te va ajuta să mergi înainte. Când îţi merge bine - fii atent; când îţi merge rău - fii demn.

            La ananghie unii oameni sunt dispuşi să-şi vândă sufletul sau corpul (chiar şi numai pentru câţiva dolari), să facă orice compromis ca să supravieţuiască: ei cerşesc, mint, fură, toarnă, se prostituează, îi chinuie pe alţii. Lumea in care traim va deveni un iad ....

            Există metode de supravieţuire pentru orice fel de om. O condiţie importantă pentru supravieţuire este să-ţi dai seama de pericol. În primul rând să gândeşti coerent. Adeseori oamenii nu înţeleg, nu sesizează că „în aer" pluteşte o ameninţare iminentă: îngheţ, viitură, secetă, escrocherie, tâlhărie, criză financiară, război, invazie etc. Fii mereu atent la ce se întâmplă în jur, la ce faci sau vei face, fii conştient de interacţiunea celor cu care vii în contact, a mediului.

            A fi prevăzător şi a te gândi la accidentele posibile nu înseamnă să fii un pesimist fricos, descurajat sau nevricos, ci să-ţi uşurezi viaţa. A fi prevăzător nu înseamnă sa te temi de orice, ci înseamnă să controlezi evenimentele, înseamnă să poţi distinge între păreri şi dovezi, între zvonuri şi fapte; între gândirea şi acţiunea emoţională, subiectivă, ilogică, bazată pe sentimente, instincte, şi cea logică bazată pe raţiune. Dacă lucrurile merg bine prea multă vreme - necazul e iminent! Aşa e lumea si  viaţa: nu poate exista nici o fericire perpetuă, nici o stare de nenorocire permanentă.

SOLIDARITATEA EXISTENTIALA

Este un sentiment care îi determină pe oameni să-si acorde ajutor reciproc. Sub aspect temporal solidaritatea existentiala poate fi:

A) Solidaritatea imediata. Forma de solidaritate directa si imediata, pe o perioada scurta,  care se manifesta in viata cotidiana in raporturile de zi cu zi, care determina ca  omul sa iasa din tipologii, din rolul social si sa uite convenientele sociale. Cei ce activeaza in acest domeniu participa activ si cu maxima implicare emotionala. Este specifica ajutorului imediat, “la nevoie”, realizat de profesionistii si voluntarii din sistemele de actiune pentru situatii de urgenta, si de catre orice cetatean care ajuta imediat conform conceptului “bunului samaritean…”.

B) Solidaritatea pe termen lung. Realizata  prin asumarea responsabilitatii sociale, este domeniul extreme de vast al relatiilor sociale cu caracter mediat si institutional, domeniu  al solidaritatii indirecte. La cei ce activeaza in acest domeniu  implicarea emotionala e mai redusa, are caracter secundar si uneori nu se vede imediat rezonanta propriului comportament asupra celorlalti. Este specifica ajutorului pe termene mai indelungate, “in nevoie”, realizat de profesionistii si voluntarii din sistemele asistentei sociale, si de catre orice cetatean care isi asuma responsabilitatile  implicarii pe termene mai lungi conform conceptului “ajutorarii celui flamand si insetat…”.

Principiile protecţiei civile:

 

      - principiul neutralitatii  -  se  acorda  ajutor  tuturor  celor  afectati,  fara  a  favoriza  pe  nimeni

      - principiul impartialitatii  - se  acorda  ajutor  fara  a  se  face  discriminari  de  rasa,   religie,  sex,  etc.

         - principiul  umanitar   -  activitatile  protectiei  civile   sunt  orientate  exclusiv  spre  salvarea  vieţii  omului  şi  a  proprietatii

      - principiul  rationalitatii   -   activitatile  protectiei  civile   trebuie   sa  se  realizeze   cu  un  consum  minim   de  resurse   sau   sa  fie  realizat  un  volum  cât  mai  mare  de  activitati  raportate  la  un  numar  prestabilit  de  resurse

      - principiul  raritatii  resurselor   -   resursele   protectiei  civile   sunt   limitate  fata  de  nevoile  protectiei  civile  care   sunt  nelimitate

Echipa de logistica

- organizează şi coordonează cazarea, echiparea şi hrănirea efectivelor şi urmăreşte asigurarea condiţiilor de desfăşurare corespunzătoare a acestor activităţi în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
 -  organizează şi desfăşoară pregătirea profesională a întregului personal, privind cunoaşterea, exploatarea şi întreţinerea mijloacelor tehnice de intervenţie şi transport din înzestrare;
 - organizează gestionarea, depozitarea, inventarierea,  transferarea şi valorificarea bunurilor disponibilizate cu respectarea prevederilor legale în vigoare;
-  informează operativ celelalte echipe si compartimente cu care colaborează în exercitarea atribuţiilor, solicitând sprijin în funcţie de competenţe; analizează periodic activitatea desfăşurată şi face propuneri pentru sporirea eficienţei acesteia;
-  asigură logistic intervenţiile şi participă la asigurarea logistică a altor misiuni complexe sau de lungă durată;
 -  organizează şi desfăşoară activităţi de exploatare, asistenţă tehnică şi reparaţii a mijloacelor tehnice de intervenţie şi transport precum şi activităţi de asigurare tehnico-materială specifică, potrivit regulamentelor şi legilor în vigoare;

- asigură, pe baza de tabele, alocarea de carburanţi şi lubrifianţi a mijloacelor auto-moto; ţine evidenţa exploatării parcului auto;
- asigură aprovizionarea materială pentru efectuarea întreţinerilor şi reparaţiilor auto-moto;

- asigură, prin echipa de revizii, depanări şi reparaţii, în atelier şi punctele de asistenţă tehnică – efectuarea lucrărilor de întreţinere, revizie şi reparaţii a mijloacelor tehnice de intervenţie şi transport;
     - organizează şi desfăşoară cu conducătorii auto activităţi pentru cunoaşterea legislaţiei privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru prevenirea accidentelor de circulaţie;

     - urmăreşte modul de comportare în exploatare a noilor echipamente si utilaje intrate în dotare şi face propuneri pentru mărirea fiabilităţii şi îmbunătăţirea caracteristicilor tehnico-tactice ale acestora;
     - elaborează proiecte si programe de asigurare logistică a echipei; asigură şi urmăreşte îndeplinirea programelor de asigurare tehnico-materială, în condiţiile aprobate;
     -  îndrumă şi controlează activitatea de administrare a bunurilor din inventar/patrimoniul, asigurând constituirea gestiunilor pe naturi de bunuri materiale, întreţinerea, depozitarea, conservarea şi folosirea acestora conform normelor şi destinaţiilor legale; participă la inventarierea şi evaluarea tuturor bunurilor materiale, în vederea trecerii lor in  evidenţa cantitativ-valorică;
      - organizează şi desfăşoară achiziţii de bunuri cu respectarea competenţelor şi procedurilor prevăzute de lege; solicită fondurile aprobate în buget prin cerere lunară către compartimentul financiar;
      - urmăreşte reîmprospătarea, depozitarea şi conservarea materialelor şi mijloacelor existente la stocul de interventie; organizează şi conduce activităţi specifice gospodăriilor agrozootehnice, daca exista;
      - planifică organizarea şi executarea eficientă şi optimă transporturilor pentru interventii/misiuni şi aprovizionarea cu bunuri a echipelor operative;
      - asigură stocurile şi rezervele necesare pentru uzul curent şi interventii, depozitarea corespunzătoare a bunurilor, paza şi securitatea acestora;

Semnale dirijare elicopter-medical

        Aceste semnale sunt utilizate pentru elicoptere de cãtre dispecerul de sol, recomandabil cu mijloace de semnalizare în mâini. Înaintea utilizãrii semnalelor dispecerul se va asigura cã zona în care  dirijeaza elicopterul este liberã de obiecte cu care se poate ciocni !!!

1.             Plasati-vã în acest loc

Bratele pozitionate vertical deasupra capului cu palmele cãtre interior.

   

2.             Înaintati

                Bratele sunt depãrtate, palmele întoarse spre înapoi, si deplasate

 printr-o miscare repetatã de înainte - înapoi de la înãltimea umerilor

 

 

3.             Virati a) Virati cãtre partea stângã a dumneavoastrã: Bratul drept în jos, bratul stâng miscat repetat, de sus spre înapoi. Viteza miscãrii bratului indicã rata virajului.

b) Virati cãtre partea dreaptã a dumneavoastrã: Bratul stâng jos, bratul drept miscat repetat, de sus spre înapoi. Viteza miscãrii bratului indicã rata virajului.

 

4.             Opriti

                Bratele se încruciseazã deasupra capului printr-o miscare repetatã. 

(Rapiditatea miscãrii bratelor trebuie corelatã cu urgenta opririi.
 Ex. miscare mai rapidã - oprire mai promptã.)

 

5.             Porniti motorul (motoarele)

Mâna stângã deasupra capului cu un numãr de degete întinse corespunzãtoare

 numãrului motorului ce urmeazã a fi pornit, si o miscare circularã 
a mâinii drepte la nivelul capului.

 

 

6.             Opriti motoarele

Oricare brat la nivelul umerilor, mâna în dreptul gãtului, cu palma în jos. 

Mâna se deplaseazã în lateral, bratul rãnânând îndoit.

 

7.             Încetiniti Bratele jos, cu palmele cãtre sol, apoi miscate de mai multe ori în sus si în jos.

 

8.             Deplasati-vã înapoi

Bratele în lateral, cu palmele cãtre înainte, bratele sunt balansate 
prin miscare repetatã spre înainte si în sus pânã la înãltimea umerilor

 

9.             Totul este în regulã

Bratul drept ridicat de la nivelul cotului, cu degetul mare întins.

 

 

10.          Rãmâneti în zbor la punct fix

Bratele întinse orizontal în ambele pãrti.

 

11.          Urcati

Bratele întinse orizontal, cu palmele rotite în sus, fãcând semne cãtre în sus.
 Viteza miscãrii indicã rata urcãrii

 

 

12.          Coborâti

Bratele întinse orizontal, cu palmele rotite în jos, fãcând semne cãtre în jos.
 Viteza miscãrii indicã rata coborârii.

 

 

13.          Deplasarea pe orizontalã

Bratul corespunzãtor întins orizontal în lateral în directia deplasãrii, 

iar celãlalt brat miscat, în aceeasi directie în fata corpului, miscãrile fiind repetate.

   

 

14.          Aterizati

Bratele încrucisate si întinse în jos, în fata corpului