Este un sentiment care îi determină pe oameni să-si acorde ajutor reciproc.
Sub aspect temporal solidaritatea existentiala poate fi:
A) Solidaritatea
imediata. Forma de solidaritate directa si imediata, pe o perioada
scurta, care se manifesta in viata
cotidiana in raporturile de zi cu zi, care determina ca omul sa iasa din tipologii, din rolul
social si sa uite convenientele sociale. Cei ce activeaza in acest domeniu
participa activ si cu maxima implicare emotionala. Este specifica ajutorului imediat, “la nevoie”,
realizat de profesionistii si voluntarii din sistemele de actiune pentru
situatii de urgenta, si de catre orice cetatean care ajuta imediat conform
conceptului “bunului samaritean…”.
B) Solidaritatea
pe termen lung. Realizata prin
asumarea responsabilitatii sociale, este domeniul extreme de vast al
relatiilor sociale cu caracter mediat si institutional, domeniu al solidaritatii indirecte. La cei ce
activeaza in acest domeniu implicarea
emotionala e mai redusa, are caracter secundar si uneori nu se vede imediat
rezonanta propriului comportament asupra celorlalti. Este specifica ajutorului pe termene mai indelungate,
“in nevoie”, realizat de profesionistii si voluntarii din sistemele asistentei sociale, si de catre orice
cetatean care isi asuma responsabilitatile implicarii pe termene mai lungi conform
conceptului “ajutorarii celui flamand si insetat…”.