Sindromul de stres post-traumatic

           În viaţa noastră de zi cu zi, oricare dintre noi poate avea o experienţă care este copleşitoare, înfricoşătoare, care trece dincolo de controlul sau autocontrolul nostru. Poate ca a avut un accident de masina, a  fost victima unui atac, a unui accident sau a trecut printr-o situatie de urgenta.  Majoritatea oamenilor trec peste experienţele ca aceastea fără a avea nevoie de ajutor dar pentru unele persoane experienţele traumatice declanseaza o reacţie care poate dura mai multe luni sau chiar ani. 
      Sindromul  poate începe după orice eveniment traumatic eveniment în care putem vedea că suntem în pericol, viaţa noastră este ameninţată, sau în cazul în care vom vedea alte persoane ca mor sau ca sunt ranite. Simptome de sindrom de stres post-traumatic pot începe imediat sau după o întârziere de câteva săptămâni sau luni, apar de obicei în termen de 6 luni de la evenimentul traumatic. Persoanele care sufera de acest sindrom  simt durere fizica  ca si cand ar fi fost lovite , se simt deprimate, sunt  anxioase , au sentimente de vinovatie şi sunt supărate  de producerea evenimentului, dar mai pot dezvolta si alte  reacţii emoţionale.
          Forme principale de simptome:
          1. Coşmaruri si reamintiri fulgeratoare (Flashback-uri). Acestea creeaza retrairi ale  evenimentul, din nou şi din nou. Acest lucru se poate întâmpla atât ca o retraire- fulger ("flashback")  de a doua zi cat şi ca şi  coşmaruri de noapte. Acestea sunt  atât de realiste, se simt ca si cum s-ar trece  prin experienta traumatizanta din nou. Poate fi doar in minte  în mintea persoanei , dar se pot si simti  emotiile si senzatiile fizice a ceea ce sa întâmplat in eveniment:  frica, transpiraţie, mirosuri, sunete, durere. Multe situatii obisnuite  pot declanşa flashback-uri. De exemplu, dacă persoana a avut un accident de maşină în ploaie, o zi ploioasa ar putea declansa un flashback. 
           2. Evitarea şi inghetarea/amortirea. persoanele care rememoreaza, au flashback-uri , cosmaruri pot fi atat de obosite incat aceste persoane vor  incerca  sa-si  păstreze  mintea ocupata cu un hobby, activitati fizice grele  sau vor petrece timpului absorbite în cuvinte încrucişate sau puzzle-uri. Vor evita locurile şi oamenii care reamintesc de trauma, şi vor refuza  să vorbeasca despre asta. Aceste persoane vor simti  dureros sentimentele, si vor incerca  să nu simta nimic, vor  deveni emoţional amortite. Vor  comunica mai puţin cu alte persoane care apoi le va fi  greu să trăiască sau să lucreze cu aceste persoane.
         3. Stare de vigilenta continua.Persoanele care sufera de sindrom post traumatic vor fi in alerta continua atente tot timpul, ca în cazul în care sunt în căutarea gasirii unei iesiri  din pericol si nu se vor mai putea relaxa. Aceasta stare se numeşte "hipervigilenţă". Aceste persoane simt  o mare anxietate şi le este greu să doarma. celelalte persoane vor observa că sunti agitate şi iritabile. 
            Uneori reacţiile emoţionale la stres sunt însoţite si de: dureri musculare ; diaree;  batai de inima neregulate;  dureri de cap; sentimente de panică şi frică;  depresie; consum de alcool excesiv; consumul de droguri (inclusiv analgezice).   
           Nu toata lumea va dezvolta sidrom post traumatic dar majoritatea pot avea simptome de stres post-traumatic in prima lună. Acest lucru se datorează faptului că aceste manifestari contribuie la posibilitatea de-a merge mai departe, şi le  va ajuta să înţeleagă experienţa prin care au trecut. Aceasta forma este o "reacţie de stres acut". Peste câteva săptămâni, cei mai mulţi oameni încep a se împăca cu ceea ce sa întâmplat, şi simptome lor de stres încep să se atenueze pana dispar. La persoanele care nu pot depasi reactia de stres acut,  simptomele se vor  desfăşoara in continuare pentru ca aceste persoane  nu se pot împăca cu ceea ce sa întâmplat. Este ca şi cum procesul de impacare si vindecare s-a  blocat. Aceste simptome de stres post-traumatic ajung sa devina  o problemă , gravitatea evenimentelor genereaza marimea sindromului de stres posttraumatic.